Acasă > 11 concluzii preliminare din 8 studii care au documentat răspunsul actorilor locali la pandemia COVID-19

11 concluzii preliminare din 8 studii care au documentat răspunsul actorilor locali la pandemia COVID-19

august 2020

Am vrut să aflăm ce puncte comune există între cele mai importante inițiative naționale care au documentat răspunsul diverșilor actori locali la pandemia COVID-19 și dacă concluziile intermediare ale acestor cercetări oglindesc experiența câtorva organizații clujene intervievate în cadrul Cluj Resilience Tracker.

17 organizații au răspuns invitației noastre de a participa la atelierul de lucru online, care a avut loc miercuri, 29 iulie 2020:  Ajut acasă, AMBASADA, Ashoka România, Asociația pentru Relații Comunitare (ARC), Banca Mondială, Centrul Cultural Clujean, Code for Romania, Fundația Comunitară București, Fundația Comunitară Cluj, Funky Citizens, Institutul de Cercetare Făgăraș, Made in Cluj, Observatorul Român de Sanatate, Pro Vobis – Centrul Național de Resurse pentru Voluntariat, UiPath Foundation, Un Singur Cluj, VedemJust.

Idei principale discutate
  • Un nivel existent de încredere și cooperare este o precondiție a succesului. Experiențele anterioare de cooperare au deschis calea unei comunicări rapide și deschise.
  • Lipsa de transparență și de deschidere este o problemă în orice domeniu, implicit și în relația dintre autorități locale și societatea civilă. Toți cei implicați pornesc la drum cu idei preconcepute despre ceilalți.
  • Frica de amploarea pandemiei a determinat răspunsuri colective și un grad ridicat de colaborare între actori locali și naționali. 
  • Informațiile clare și centralizate de la autorități și surse oficiale sunt necesare. Comunitățile care au acordat prioritate schimbului de informații între toate entitățile s-au dovedit a fi cele mai eficiente în combaterea crizei, prin evitarea duplicării cheltuielilor, întârzierilor și risipirii resurselor.
  • Rețelele informale funcționează acolo unde sistemele eșuează. În cazul în care nu au reușit să colaboreze cu autoritățile medicale, organizațiile au găsit scurtături la nivelul de bază (grassroot level). Acest lucru nu a ajutat la identificarea tuturor nevoilor din sistem, dar a acoperit câteva nevoi critice.
  • Sistemul de achiziții și legislația în vigoare au făcut achizițiile mai dificile pentru stat spre deosebire de entitățile private. În primele săptămâni de criză, majoritatea materialelor medicale legate de COVID-19 au fost achiziționate de ONG-uri și sector privat. Este necesară o schimbare a procedurilor pentru achiziții, în perioadă de urgență.
  • Nivelul de data literacy în România în general este extrem de scăzut, ceea ce se reflectă la nivelul întregii populații, dar are efecte importante în ceea ce privește funcționarea aparatului public, sectorului ONG și jurnalismului în România. Efecte importante ale acestei realități au fost și în zona răspândirii rapide de știri false (fake news). 
  • Pandemia COVID-19 a avut un impact deosebit de puternic asupra comunităților deja vulnerabile. Impactul negativ asupra pieței muncii s-a adăugat la deficiențele sistemice pre-COVID-19 ale statului în oferirea de protecție și reducerea sărăciei tuturor comunităților vulnerabile.
  • În contextul precarității sectorului non-profit din România, rămâne deschisă întrebarea despre cum se pot susține modele de lucru colaborative (unele apărute în contextul răspunsului de urgență la pandemie) și planuri de sustenabilitate organizaționale și personale (evitat surmenarea sau utilizarea tuturor resurselor existente). 
  • Pentru o colaborare pe termen lung între sectorul public, cel privat și societatea civilă este nevoie de cadre legislative de lucru și protocoale de colaborare care să integreze mai bine așteptările privind responsabilitățile fiecărei părți și nivelul de etică așteptat.
  • Datele obținute online în cadrul oricărui studiu reflectă doar experiența sau opiniile anumitor segmente de populație. Trecerea în online sau adaptare tehnologică nu este deseori o problemă de disponibilitate sau alegere, ci de cadrul prin care faci aceste alegeri posibile – largi segmente de populație au nevoie de instruire, în plus față de accesul fizic la device-uri și internet. Trebuie reținut că nu totul poate fi transferat în online.

 

 

Resurse utile:

*Majoritatea studiilor discutate sunt încă în curs de desfășurare. Pe măsură ce vor fi publicate, vom actualiza link-urile unde puteți găsi mai multe informații.
ARC- Analiza privind mobilizarea societății civile ca răspuns la pandemia #Covid-19.

ARC |Institutul de Cercetare Făgăraș | Divizia de Inovare Urbană  – Maparea răspunsului la pandemia COVID-19 (național și local) – în desfășurare, rezultatele vor fi publicate în septembrie 2020.

AMBASADA și ASHOKA România – proiectul Timișoara Rezilientă – în desfășurare.

Banca Mondială România – studiu privind documentarea capacității organizațiilor non-guvernamentale la nivel local, în contextul pandemiei COVID-19 – în desfășurare, rezultatele vor fi publicate în septembrie/ octombrie 2020.

Code4Romania – rapoartele Civic Labs care acoperă răspunsul în general la situații de urgentă (raport publicat înainte de pandemia COVID-19), utilizarea datelor deschise, și răspunsul de urgență la situația creată de pandemia COVID-19 (în desfășurare, rezultatele vor fi publicate în septembrie/ octombrie 2020). 

Divizia de Inovare Urbană Cluj-Napoca – studiul Cluj Resilience Tracker – în desfășurare, rezultatele vor fi publicate în septembrie 2020. 

Funky  Citizens – studiu de caz comparativ România – Ungaria- Polonia privind colaborarea dintre autorități locale și societatea civilă-  în desfășurare.

PRO Vobis – Studiu privind voluntariatul pe timp de criză.

Atelierul de lucru online a făcut parte și din seria internațională de webinars Urban Thinkers Campus, inițiată de ONU-Habitat, pentru a genera discuții între actorii locali despre efectele pandemiei COVID-19 în mediul urban.