În interviurile din această săptămână ne-am îndreptat atenția spre experiența pe care au avut-o câteva organizații clujene cu achiziționarea și producerea diferitelor echipamente pentru spitale și medici, necesare pentru prevenirea răspândirii COVID-19.

Prototip Studio se ocupă de design de obiect, design de interior și arhitectură din 2013. Încă de la început, experimentul și implementarea practică a design-ului au ocupat un loc important în activitatea lor.

Instaurarea stării de urgență a prins echipa Prototip Studio în mijlocul unor proiecte de design interior și pregătiri pentru festivalurile verii. Hotărând că vor să dea înapoi comunității locale care le-a dat atât de mult de-a lungul timpului, cei 3 membri ai echipei și-au împărțit munca aflată pe rol și, inspirați de Nod makerspace (cu care se știu din facultate) și-au pus resursele la bătaie pentru a produce viziere de protecție pentru medici și personal din prima linie în lupta cu COVID-19.

Odată proiectat design-ul eficientizat, au apelat la Paul Pitea (cu care se știau demult din viața personală și profesională) de la Young pentru a tăia cu laser-ul folia. Captivat de inițiativă, Paul a pus la dispoziție personal, echipament și spațiu pentru a realiza o linie de producție de viziere, care a ajuns să producă 1700 de bucăți pe zi.

În corelarea nevoii din Cluj și din țară cu producția și distribuția, au lucrat împreună cu Viziere.ro, Beard Brothers, VeDem Just și Un Singur Cluj, peste 14 000 fiind produse și livrate până în prezent.

Pe parcurs, au rămas în contact cu medicii care foloseau vizierele lor, integrând în design sugestiile acestora, precum adăugarea unui cozoroc pentru mai multă protecție.

Nu s-au preocupat de certificarea design-ul realizat, deși doar astfel ar fi putut fi achiziționate (și nu donate, cum s-a întâmplat) vizierele de către companii farmaceutice, spitale sau autorități locale.

Echipa Prototip Studio conștientizează gravitatea situației, dar privesc viitorul cu optimism, luând tot ceea ce se întâmplă ca pe o experiență formativă colectivă.

Pouf produc mobilier textil moale din 2012, scopul fiind crearea de obiecte funcționale, distractive și confortabile. 

Am stat de vorbă cu Oana Big, managerul companiei, care ne-a povestit că a ales să acționeze mai mult din impuls personal, ținând cont că avea deja un atelier și echipamente pe care le putea folosi pentru a oferi ajutor. A ales să ajute cu logistica legată de producția echipamentelor de protecție pentru medici, precum halate și botoși.

Căutând cum să se implice, Oana a găsit grupul Ajutor Spitale Cluj, o organizație informală care adună donații și care se ocupă să identifice nevoile spitalelor și ale medicilor din Cluj. Prin intermediul acestui grup, și-a dat seama că ar putea contribui la produsul halatelor pentru medici, și a aflat ce materiale și croieli ar fi potrivite nevoilor medicilor, după care a lucrat la prototipuri. A fost nevoie să găsească apoi secții de croitorie în Cluj ce pot produce halate în cantități mari.

Nu știe dacă ar continua să mai producă aceste echipamente pe termen lung, dar ar vrea să creadă că nu va mai fi nevoie și că statul român va lua măsurile necesare ca pe viitor să achiziționeze echipamentele corespunzătoare și să se asigure că toată lumea lucrează în condiții de siguranță.

Asociația Why Not Us se ocupă de organizarea evenimentelor, precum Street Food Festival, și Andreea Ilyes, director executiv, ne-a explicat care a fost implicarea lor în cadrul inițiativei Un Singur Cluj.

Ideea de a se implica a venit de la colegul lor, Luș (Constantin Covaliu), la propunerea lui Cristian Hordilă (de la TiFF), de a pune la dispoziție resursele organizatorilor de festivaluri în caz că este nevoie de ele. Au creat un grup de lucru pentru a încerca să vină cu soluții în ajutorul spitalelor, dorind în același timp să susțină producătorii locali de viziere și echipamente, să îi ajute să își unească forțele.

Au reușit să obțină și 30,000 măști care au fost distribuite unde a fost nevoie. Pentru a identifica echipamentele corespunzătoare, au colaborat cu doctorii, trimițându-le fișele tehnice spre aprobare. Nu au avut probleme cu achizițiile în grupul lor de lucru, mai ales pentru că membrii echipei au împărțit taskurile între ei, au respectat procedurile, și au lucrat foarte bine împreună.

Asociația pentru Relații Comunitare (ARC) activează din 2001, susținând și dezvoltând  comportamentul filantropic în România. Dintre activitățile lor se numără consultanța filantropică strategică oferită ONG-urilor, companiilor și liderilor informali, dezvoltarea și menținerea mecanismelor de donații sigure și facilitarea de training-uri și evenimente care să construiască un cadru pentru producerea unor schimbări pozitive în societate pe termen lung.

Odată cu instituirea stării de urgență, echipa ARC s-a orientat către două direcții principale de acțiune, pe care le-a observat ca importante și necesare: Fondul de Urgență și potențarea impactului local. Prin Fondul de Urgență, au dorit să acopere nevoile sistemului medical, dar și să contribuie la creșterea capacității organizațiilor filantropice. S-au ocupat de fundraising-ul dedicat echipamentelor, strângând aproximativ 1 150 000 Eur până la data de 21 aprilie. La nivelul fiecărei localități, au oferit susținere organizațiilor care înțelegeau nevoile unităților medicale și care aveau nevoie să dubleze sau să tripleze sumele de bani strânse, pentru a achiziționa echipamentele necesare.

La început s-au orientat strategic spre punctele de frontiere, pe care le consideră zone critice, și centrul de Covid-19 din Timișoara. La punctul de frontieră din zona Oradei, primele echipamente au fost achiziționate de către Fundația Comunitară Oradea printr-un grant din Fondul de Urgență, iar la Arad singurul aparat de testare este cel cumpărat de ARC. La Făgăraș, unde spitalul desemnat pentru pacienții cu Covid-19 nu avea decât două ventilatoare, ARC a reușit să le dubleze capacitatea, cumpărând alte două.

Achizițiile au fost o activitate nouă pentru toate organizațiile implicate, mai ales că totul trebuia să se întâmple foarte repede, inclusiv verificarea calității echipamentelor, dacă furnizorul este de încredere și dacă echipamentele sunt conforme. În cazuri precum Deva, au ales să nu cumpere aparatura cea mai performantă, pentru că personalul medical a solicitat un aparat pentru care are auxiliarele potrivite și pentru care are pregatirea necesară pentru a folosi echipamentele cât mai repede. La Cluj au identificat faptul că existau deja aparate de testare, care aveau nevoie de o investiție mică pentru a pune în funcțiune stațiile de testare existente.

În cadrul Diviziei de Inovare ne reamintim zilnic că schimbarea se petrece în ritmul încrederii construite. Cum colaborează autoritățile publice cu societatea civilă, mediul de afaceri și cel academic, ne dă măsura capacității noastre colective de acțiune. Capacitate care, precum în cazul unei pandemii, este mai importantă ca niciodată. 

Săptămâna aceasta, inspirați de știrile recente, ne uităm la cum exersăm mușchiul încrederii în experți și instituții. Perspectiva oferită de Michael Spence, laureat Nobel în economie și David W. Brady, profesor la Standford University, ne spune același lucru ca și antrenorul de la sală: voință și perseverență pentru rezultatul dorit.