1. „Culturepreneurs. Competitivitatea industriilor culturale și creative din Cluj-Napoca și zona metropolitană în context european.” Autori: Ovidiu Oltean (drd. Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Universitatea Babeș-Bolyai), Daniela Angi (cerc. dr. FSPAC, UBB), Alexandru Pavel (lect. dr. FSPAC, UBB), Bogdan Radu (lect. dr. FSPAC, UBB), Maria H. Pozsar (MA Central European University), István Szakáts (Fundația Alt-Art), Daiana Balazs (MA FSPAC, UBB), Ramona Măniceanu (MA FSPAC, UBB), Daniel Daniliuc (BA FSPAC, UBB)

Scopul cercetării a fost de a determina o imagine de ansamblu asupra sectorului industriilor culturale și creative din Cluj-Napoca și zona metropolitană, de a identifica provocările sale strategice și de a-i evalua competitivitatea la nivel european.

Studiul a relevat:

• Cursuri specializate de management, marketing, accesare de fonduri și promovare ar fi benefice pentru sectorul cultural.

• Sectorul cultural necesită dezvoltarea de abilități și în alte sfere decât formarea inițială; există nevoia de a forma o rețea de specialiști în diferite domenii care să contribuie la dezvoltarea competențelor complementare.

• Sectorul cultural și artistic trebuie să fie prioritizat de către autoritățile locale pentru a preveni marginalizarea și pierderea talentelor.

• Dezvoltarea durabilă a sectorului cultural poate fi atinsă doar prin crearea de sinergii cu alte sectoare de producție și instituții de învățământ, printr-o strategie concepută pentru a contracara inechitatea finanțării și precaritatea.

2. „Munca în cultură și cultura muncii. Tendințele de transformare ale modului de organizare a muncii. Studii de caz cu privire la munca în cultură și munca informală.” Autori: Pop Cristian (lect. dr. Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, Universitatea Babeș-Bolyai), Chiş Anca (FSAS, UBB), Mihály Zoli (drd.FSAS, UBB), Pop Oana (drd. FSAS, UBB)

Scopul cercetării a fost de a identifica principalele caracteristici ale muncii flexibile desfășurate în Cluj-Napoca și zona metropolitană și a persoanelor care o prestează.

Studiul a relevat:

• În multe cazuri, modalitățile de lucru și lipsa unor reglementări corespunzătoare pentru munca atipică pun artiștii și lucrătorii culturali independenți într-o situație precară.

• Există o nevoie semnificativă de o infrastructură incluzivă (politici culturale și mecanisme de finanțare) pentru agenți independenți în sectorul cultural și creativ.

• Condițiile de lucru tipice pentru munca în cultură, precum flexibilitate, mobilitate, multitudine de proiecte și specializări – se extind rapid spre alte sectoare. Astfel, înțelegerea soluțiilor pentru sectorul cultural și creativ poate aduce multe beneficii pentru viitorul muncii.

• Circuitul de creare a valorii în cultură este inegal susținut, ceea ce are un impact negativ asupra stabilității și a sustenabilității sectorului.

3. „Impactul automatizării și digitalizării asupra muncii și capitalului în Cluj-Napoca și zona metropolitană” Autori: Norbert Petrovici (Centrul Interdisciplinar pentru Știința Datelor, Universitatea Babeș—Bolyai) Codruța Mare (CISD,UBB), Florin Faje (CISD,UBB), Oana Pop (CISD,UBB), Titus Man (CISD,UBB), Zoltán Mihály (CISD,UBB)

Scopul cercetării a fost determinarea impactului automatizării și digitalizării asupra forței de muncă din Cluj-Napoca și zona sa metropolitană.

Studiul a relevat:

• Un procentaj de 57% de locuri de muncă cu risc de automatizare, similar cu cel calculat la nivel european.

• Activitățile rutiniere manuale sunt cele mai vizate de această transformare, dar înlocuirea forței de muncă umane cu cea robotică va avea loc cel mai probabil la nivel de sarcini și nu de locuri de muncă.

• Angajații a căror locuri de muncă sunt susceptibile a fi automatizate sunt cei care vor suporta costurile acestor transformări și, deci, vor avea nevoie de suport.

• Ecosistemul economic din Cluj-Napoca are nevoie să creeze valoare adăugată la nivel local.

• Platforme publice pentru big data pot susține procesul de transformare a muncii și pot asigura o trecere mai lină spre noile sale forme.

De asemenea, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj, partener de implementare în Cluj Future of Work, în cadrul scenariului Munca Informală, au comisionat o echipă de cercetători de la Universitatea Babeș—Bolyai pentru studiul „Evaluarea practicilor de muncă informală la nivelul zonei metropolitane Cluj-Napoca, cu accent special pe zona segregată Pata Rât”.

Rapoartele de cercetare integrale și rezumatele lor pot fi consultate mai jos.