Acasă > Noutăți > Ce luăm cu noi din Conferința Cluj Future of Work #1

Ce luăm cu noi din Conferința Cluj Future of Work #1

decembrie 2019

Pe 5 decembrie 2019, reprezentanți ai sectorului public, de afaceri, ai organizațiilor non-guvernamentale și persoane interesate de sectorul cultural și creativ și dezvoltare locală s-au reunit pentru Conferința Cluj Future of Work #1 organizată în cadrul proiectului cu același nume. După 6 luni de pregătire administrativă (noiembrie 2018- aprilie 2019) și 6 luni de implementare (mai- noiembrie 2019), conferința a fost un prilej de reflecție pe tema viitorului muncii în Cluj-Napoca, pentru toți cei aproape 150 de participanți.
Formatul conferinței
Gazdele acestui eveniment au fost cei doi co-manageri de proiect, Ovidiu Cîmpean, directorul Direcției de Dezvoltare Locală a Primăriei Cluj-Napoca și Anamaria Vrabie, director al Diviziei de Inovare Urbană din cadrul Centrului Cultural Clujean. Dintre invitați s-au numărat experții internaționali Pier Paolo Saraceno și Simone d`Antonio de la Urban Innovation Actions Initiative, programul Comisiei Europene prin care este finanțat proiectul Cluj Future of Work. De asemenea, au participat ca facilitatori Sally Kneeshaw și Peter Ramsden, experți în dezvoltare urbană integrată în cadrul Comisiei Europene.
Conferința a început cu o prezentare în plen a obiectivelor proiectului și a stadiului de implementare actual, a continuat cu ateliere de lucru pe cele 3 scenarii ale proiectului și s-a încheiat cu corelarea concluziilor intermediare cu pașii următori din proiect.
Cele 3 scenarii de lucru în jurul cărora a fost construit proiectul Cluj Future of Work sunt următoarele:
  • Scenariul 1 – Culturepreneurs – explorează modul în care industriile culturale și creative pot fi susținute în viitor prin intermediul tehnologiei și a programelor de accelerare. Partenerii de implementare sunt Centrul Cultural Clujean, Clusterul de Mobilier Transilvan, Cluj IT Cluster, Clusterul Transilvania IT, Festivalul Internațional de Film Transilvania, Primăria Cluj-Napoca, Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca și ZAIN Festivalul de Creativitate al Transilvaniei.

 

  • Scenariul 2 – Muncă informală – studiază cine și de ce este exclus acum de pe piața muncii, iar împreună cu părțile interesate din oraș propune schimbări pentru viitor. Partenerul de implementare este Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj.
  • Scenariul 3 – Muncă 4.0 – chestionează ce tehnologii sunt necesare pentru a sprijini recalificarea profesională și modul în care companiile pot fi încurajate să se angajeze proactiv în adaptarea forței de muncă pentru a se pregăti pentru realitățile viitoarei economii. Partenerii de implementare sunt Centrul Cultural Clujean, Clusterul de Mobilier Transilvan, Cluj IT Cluster, Clusterul Transilvania IT și Primăria Cluj-Napoca.

 

Concluziile atelierelor de lucru

Scenariul 1 – Culturepreneurs. Pe baza concluziilor prezentate de către echipa de cercetători de la Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) și Fundația Altart, incluse în studiile „Culturepreneurs. Competitivitatea industriilor culturale și creative din Cluj-Napoca și zona metropolitană în context european” și „Munca în cultură și cultura muncii. Tendințele de transformare ale modului de organizare a muncii. Studii de caz cu privire la munca în cultură și munca informală” au fost dezbătute următoarele aspecte:

  • Sectorului creativ și cultural din Cluj-Napoca are un grad de precaritate ridicat. Dintre soluțiile propuse pentru atenuarea acestei situații se numără venitul minim garantat și standardele de preț, formarea și susținerea în dezvoltarea afacerilor, contabilitate sau marketing, sisteme de împărtășire a abilităților și o conectare mai bună între actorii activi în domeniu.

 

  • Subiectul orașului ca locație, a relevat fragilitatea echilibrului dintre nivelul de trai și accesibilitatea economică, factor care afectează industriile culturale și creative și din perspectiva nevoii de spații de creație, pe lângă cele de locuit.

 

  • Investiția în infrastructură, parte importantă în proiectul Cluj Future of Work, atrage necesitatea unei investiții „soft”, precum managementul comunității, care să permită o bună integrare a echipamentelor achiziționate în activitatea industriilor culturale și creative locale. 

 

  • Echitatea nu se manifestă suficient în privința accesului la oportunități care este limitat pentru actorii din sector mai puțin conectați. Dintre soluțiile pentru această problemă se numără implicarea părților interesate în designul de soluții la probleme care le privesc, producția de materiale bilingve sau trilingve și crearea unui mediu colaborativ și de echipă prin sisteme de susținere a sectorului.

 

Scenariul 2 – Muncă informală. Pe baza concluziilor prezentate de către echipa de cercetători de la UBB, incluse în studiile „Evaluarea practicilor de muncă informală la nivelul zonei metropolitane Cluj-Napoca, cu accent special pe zona segregată Pata Rât” șiMunca în cultură și cultura muncii. Tendințele de transformare ale modului de organizare a muncii. Studii de caz cu privire la munca în cultură și munca informală”, au fost dezbătute următoarele aspecte:

  • Comunitatea romilor din Pata Rât este profund afectată de practici de muncă necorespunzătoare cu standardele unei vieți decente. Studiile au confirmat preponderența șomajului și a angajării în forme precare, ca simptom al unui trai guvernat de nesiguranță la toate nivelurile.

 

  • O provocare întâmpinată în adresarea problemelor din comunitate este aparenta opoziție dintre nevoia de dezvoltare a zonei pentru ameliorarea condițiilor de trai și necesitatea urgentării relocării comunității datorită toxicității zonei. O altă provocare discutată, specifică proiectului Cluj Future of Work, constă în decalajul dintre ceea ce poate oferi proiectul și așteptările persoanelor din comunitate, care se confruntă cu sărăcie extremă și incapacitatea de a-și acoperi nevoi de bază.

 

  • Încrederea construită, tratarea comunității ca expert în procesul de dezvoltare de soluții și realizarea unui studiu de referință cu privire la raporturile de muncă din zonă au fost considerate cele mai importante realizările ale proiectului până în prezent.

 

  • Idei punctuale, precum și acțiuni strategice au fost propuse pentru îmbunătățirea situației comunității din Pata Rât:
    • formarea anti-rasistă a persoanelor din instituții care relaționează cu persoane din comunitate (cum ar fi șoferii de autobuz),
    • formarea și împuternicirea femeilor prin activități precum „Cafeneaua Femeilor”,
    • înființarea unui punct de promovare a locurilor de muncă dedicat zonei,
    • adaptarea modalităților de plată a salariului la specificul vieții în comunitate (efectuarea plății salariului pe zi, de exemplu),
    • utilizarea unui mecanism de bugetare participativă pentru a facilita implementarea ideilor venite din comunitate,
    • utilizarea instrumentului Comisiei Europene, „Community Led Local Development”, pentru incluziune socială,
    • constituirea unui grup de acțiune locală format în egală măsură din reprezentanți ai tuturor părților interesate,
    • dezvoltarea de întreprinderi sociale și formarea membrilor comunității în profesii de suport pentru aceasta.

 

Scenariul 3 – Muncă 4.0. Pe baza concluziilor prezentate de către echipa de cercetători de la UBB și incluse în studiul „Impactul automatizării și digitalizării asupra muncii și capitalului în Cluj-Napoca și zona metropolitană”, au fost dezbătute următoarele aspecte:

  • Similar previziunilor la nivel european, munca în Cluj-Napoca si zona metropolitană este susceptibilă la automatizare în procent de 57%. Este vizată în principal munca manuală de rutină, cea din servicii fiind cel mai puțin afectată.

 

  • Automatizarea va avea loc la nivelul sarcinilor, mai mult decât a locurilor de muncă, munca umană și cea computerizată rămânând într-o relație de complementaritate.

 

  • Un risc important este generat de necesitatea adaptării rapide a angajatilor la un mediu nou de lucru definit de tehnologia nouă adoptată de angajator. Angajații vizați de aceste schimbări au nevoie de susținere și formare pentru a face față transformărilor viitoare.

 

  • În Cluj-Napoca există o nevoie substanțială de a se genera un lanț valoric la nivel local în ceea ce privește domeniul ITC care momentan prestează muncă de tip outsourcing. O abordare de tip colaborativ poate fi o soluție, deși competiția pieței ridică anumite piedici.

 

  • Platforme publice pentru big data pot susține procesul de transformare a muncii și pot asigura o trecere mai lină spre noile sale forme.

 

Următoarea etapă în Cluj Future of Work

În următoarele luni proiectul Cluj Future of Work va pilota activități și programe adresate fiecărui scenariu în vederea pregătirii orașului pentru realitățile muncii în 2040. Acestea sunt:

  • lansarea Culturepreneurs 2020, programul de educație antreprenorială pentru persoane din industriile culturale și creative
  • organizarea de consultări în comunitatea din Pata Rât în vedere instituirii unui mecanism de bugetare participativă
  • pilotarea unui program de recalificare profesională pentru persoane cu locuri de muncă vizate de automatizare și digitizare

 

În paralel, se vor organiza 3 ateliere Future Scenarios, dedicate grupurilor țintă definite de fiecare scenariu, unde prin tehnicile și modalitățile de lucru specifice se vor construi scenarii privind munca în viitor.
Despre Cluj Future of Work

Cluj Future of Work este un proiect inițiat de Divizia de Inovare Urbană din Cluj-Napoca, creată de Centrul Cultural Clujean în parteneriat cu Centrul de Inovare și Imaginație Civică din Primăria Cluj-Napoca.

Cluj Future of Work este realizat în co-management de către Primăria Cluj-Napoca și Centrul Cultural Clujean, într-un consorțiu cu alte opt organizații locale: Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj, Clusterul de Industrii Creative Transilvania, Clusterul de Mobilier Transilvan, Cluj IT Cluster, Clusterul Transilvania IT, Festivalul Internațional de Film Transilvania, Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca și ZAIN Festivalul de Creativitate al Transilvaniei.

Galerie